Incaltaminte dama

Subtitle


15
Aug
Moda veche

In epoca Quattrocento, in centrul preocuparilor s-a aflat mereu frumusetea feminina idealizata. Cum femeile erau nevoite sa se straduiasca sa corespunda acelui ideal, a rezultat o adevarata stiinta, o adevarata arta ce privea „perfec­tionarea naturii umane". Pe langa celebrul 11 Ricettario al Caterinei Sforza, care era cunoscut pe dinafara de femeile Renasterii, exista tratatul Ideale de' Giardi- no del Mondo al lui Tommaso Tomai, care, spre a fi mai usor de memorat (cum se obisnuia pe atunci cu toate tratatele), a fost compus in versuri.

Nu trebuie uitat insa nici tratatul lui Agnolo Firenzuola. Criteriile erau exact stabilite: parul trebuia sa fie blond, fruntea alba si inalta cat jumatate din lungimea ei, ochii apreciati nu erau negri de tot (desi se credea ca ochii lui Venus fusesera negri), nasul trebuia sa fie putin ridicat, buzele nu prea subtiri, iar gura mica, atunci cand se deschidea fara a vorbi sau rade, nu trebuia sa lase sa se vada mai mult de sase dinti de sus. Exista o adevarata arta a decolorarii parului, spre a-1 face blond, asa cum cerea amintirea Laurei si a Beatricei, si o adevarata tehnica a aplicarii fardurilor; estetii Renasterii chiar recunosteau ca florentinele „sunt cei mai buni pictori si sculptori din lume".

Mai mult, in contractele de casatorie se luau riguroase precautii pentru ca mireasa sa nu prezinte imperfectiuni fizice. Asa ca formule de genul: „Sa nu se constate in persoana sa vreo cocoasa sau vreun alt defect asemanator" sau ,JDaca i s-ar gasi vreun defect, fie si cat un purice, sa fie aratat de cineva care se pricepe" erau ceva obisnuit. Pentru a-i alege sotia lui Lorenzo Magnificul, mama acestuia, Lucretia Tornabuoni, s-a dus la Roma, unde a acceptat-o de nora pe Clarice Orsini, care era de inaltime potrivita si avea pielea alba, ea regretand totusi ca nu-i putuse observa bustul, caci „cele din Roma umblau acoperite din cap pana-n picioare".

Comments
More

Moda in date

Daca felul de a se gati al doamnelor din Milano denota un gust apropiat de cel nordic, germanic, la Venetia se facea simtita influenta orientala, mai ales cea bizantina. Daca in picturile lui Giotto figurile feminine apareau invesmantate in mantii monahale, sapte decenii mai tarziu aveau sa predomine, in vesmintele femeilor, brocarturile de matase special desenate de pictori si ornate cu tot felul de podoabe. Stofele florentine erau la fel de vestite ca voalurile de Reims ori ca tesaturile de Damasc. Daca marea arta consta in armonizarea culorilor, marea ambitie consta in scumpetea stofelor (pentru procurarea acestora se foloseau serviciile ambasadorilor de la Curte), iar marea atractie era asigurata de origina­litatea desenelor de pe brocarturi, inventate pentru o singura toaleta. Aceste stofe erau atat de pretioase, incat dupa moartea posesorului erau lasate prin tes­tament bisericilor, pentru impodobirea altarelor. Chiar oamenii cei mai seriosi recunosteau in imbracamintea frumoasa si impodobita un plus al personalitatii lor. Iar, dupa Bruckhard, in nici o alta tara din lume nu se tinea seama de frumusetea vesmintelor atat de mult ca in Italia.

insusi Leonardo da Vinci s-a interesat de arta tesutului de stofe, fapt dovedit de manuscrisele sale. Se pare ca el s-a ocupat de perfectionarea razboaielor de tesut, inventand unele mecanisme noi, dar a desenat si modele noi pentru stofe.


You are visitor no.

Create your free website at Beep.com
 
The responsible person for the content of this web site is solely
the webmaster of this website, approachable via this form!